Diabetul este o afecțiune cronică care afectează un număr tot mai mare de persoane în întreaga lume. Această boală poate avea consecințe grave asupra sănătății și poate fi gestionată eficient numai prin identificarea timpurie și tratamentul adecvat. Este important să cunoaștem semnele și simptomele diabetului pentru a putea acționa prompt și a căuta asistență medicală. În acest articol, vom explora zece semne comune care pot indica prezența diabetului.
- Ce este diabetul?
- Cauzele diabetului
- Semne și simptome ale diabetului
- Oboseală excesivă
- Sete excesivă și urinare frecventă
- Pierderea în greutate neintenționată
- Mâncărime persistentă
- Rănile care se vindecă greu
- Vedere încețoșată
- Infecții frecvente
- Tulburări digestive
- Probleme cu gingiile și dinții
- Schimbări de dispoziție și iritabilitate
- Factori de risc pentru diabet
- Diagnosticul și tratamentul diabetului
- Cum să previi diabetul
- Concluzie
- Întrebări frecvente (FAQs)
Ce este diabetul?
Diabetul, o afecțiune medicală cronică de durată, este caracterizat printr-un dezechilibru al metabolismului glucozei în corpul uman. Cu alte cuvinte, diabetul reprezintă o încălcare a modului în care organismul procesează glucoza, un tip de zahăr ce joacă un rol esențial în furnizarea energiei pentru celule.
Sub orice circumstanță normală, insulina, un hormon produs de pancreas, joacă un rol crucial în reglarea nivelului de glucoză din sânge. Însă, în cazul diabetului, există o disfuncție a acestui proces. Diabetul poate apărea atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină (Diabet de tip 1) sau când organismul nu poate utiliza în mod eficient insulina produsă (Diabet de tip 2), provocând o acumulare de glucoză în sânge, fenomen cunoscut sub numele de hiperglicemie.
Există trei tipuri principale de diabet: Diabetul de tip 1, Diabetul de tip 2 și Diabetul gestațional.
- Diabetul de tip 1 este, în general, diagnosticat la copii și tineri, dar poate apărea la orice vârstă. În acest caz, sistemul imunitar atacă și distruge celulele beta din pancreas, care produc insulină.
- În contrast, Diabetul de tip 2, cel mai comun tip de diabet, este adesea asociat cu obezitatea, sedentarismul și istoricul familial de diabet. În acest scenariu, organismul devine rezistent la insulină și, în timp, pancreasul poate înceta să mai producă suficientă insulină.
- Diabetul gestațional apare în timpul sarcinii și poate crește riscul atât pentru mamă, cât și pentru copil de a dezvolta diabet de tip 2 în viitor.
Cauzele diabetului
Diabetul este o afecțiune complexă care poate fi declanșată de o serie de factori. Desigur, există diferențe semnificative între cauzele diabetului de tip 1, de tip 2 și gestațional.
- Diabetul de Tip 1
Diabetul de tip 1 este considerat o afecțiune autoimună. În acest caz, sistemul imunitar al organismului atacă celulele producătoare de insulină din pancreas, numite celule beta, ca și cum acestea ar fi agenți dăunători. Deși cauza exactă a acestui atac autoimun este necunoscută, se crede că un mix de factori genetici și de mediu pot juca un rol. De exemplu, anumite gene pot crește susceptibilitatea la diabetul de tip 1, în timp ce un virus sau alt agent infecțios poate declanșa atacul autoimun asupra celulelor beta. - Diabetul de Tip 2
Spre deosebire de diabetul de tip 1, diabetul de tip 2 este adesea asociat cu stilul de viață. Factori precum obezitatea, sedentarismul, dieta nesănătoasă, vârsta înaintată și istoricul familial de diabet sunt factori de risc semnificativi pentru diabetul de tip 2. În acest caz, celulele corpului devin rezistente la insulină, un hormon care reglează nivelul de glucoză din sânge. Ca răspuns, pancreasul produce mai multă insulină pentru a compensa. Cu toate acestea, cu timpul, pancreasul nu poate ține pasul cu cererea și produce mai puțină insulină, conducând la creșterea nivelului de zahăr din sânge. - Diabetul Gestațional
Diabetul gestațional apare în timpul sarcinii, când corpul nu poate produce sau utiliza suficientă insulină. Deși mecanismul exact rămâne incert, se crede că hormonii produsi de placentă contribuie la rezistența la insulină. De cele mai multe ori, acest tip de diabet dispare după naștere, dar poate crește riscul de a dezvolta diabet de tip 2 în viitor, atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Semne și simptome ale diabetului
Oboseală excesivă
În contextul diabetului, oboseala excesivă poate fi legată de o varietate de procese fiziopatologice. Diabetul, în esență, perturbă modul în care organismul gestionează glucoza, care este sursa primară de energie pentru celule. În absența unei cantități adecvate de insulină sau a capacității de a utiliza insulina corect, glucoza nu poate pătrunde în celule pentru a fi utilizată ca energie. Prin urmare, chiar dacă există o cantitate suficientă de glucoză în sânge, celulele nu pot să o acceseze, ceea ce duce la oboseală sau la o senzație de epuizare constantă.
Simptomele de oboseală în diabet pot varia în funcție de individ, dar, în general, persoanele afectate pot simți o lipsă persistentă de energie, un sentiment de epuizare care nu este ameliorat de odihnă sau somn și o scădere a capacității de concentrare sau de îndeplinire a sarcinilor de zi cu zi. Unii indivizi pot observa că au nevoie de mai mult somn decât de obicei sau se pot simți somnolenți în timpul zilei.
Sete excesivă și urinare frecventă
În diabet, setea excesivă și urinarea frecventă sunt adesea printre primele simptome care apar și pot fi indicii puternice ale unui nivel crescut de zahăr din sânge. Pentru a înțelege aceste simptome, este necesar să ne familiarizăm cu mecanismele fiziologice implicate.
În mod normal, rinichii joacă un rol esențial în reglarea echilibrului hidric al corpului, filtrând sângele și eliminând excesul de lichide și deșeuri prin urină. Când nivelul de zahăr din sânge este prea mare, acesta poate perturba funcționarea rinichilor și pot începe să apară simptomele de diabet.
În diabet, prezența unui nivel crescut de zahăr în sânge poate duce la o frecvență crescută a urinării. Acest lucru se întâmplă deoarece rinichii se străduiesc să filtreze și să reabsoarbă surplusul de zahăr. Când rinichii nu pot ține pasul, excesul de zahăr este excretat în urină, tragând apă odată cu el. Acest proces determină creșterea volumului de urină, ducând la urinarea frecventă.
Pe măsură ce se urineză mai des, corpul pierde mai mult lichid, ceea ce poate duce la deshidratare. Pentru a compensa pierderea de lichid, corpul începe să ceară mai multă apă, ducând la sete excesivă. Acest ciclu de sete excesivă și urinare frecventă poate continua până când nivelul de zahăr din sânge este adus sub control.
Pierderea în greutate neintenționată
În diabet, incapacitatea organismului de a utiliza glucoza în mod adecvat joacă un rol cheie în pierderea în greutate. Când celulele corpului sunt incapabile să utilizeze glucoza din sânge, fie din cauza lipsei de insulină, fie a rezistenței la insulină, ele sunt forțate să găsească alte surse de energie. Acest lucru poate duce la descompunerea țesuturilor musculare și adipoase pentru a furniza energie, rezultând în pierderea în greutate neintenționată.
Acest proces implică mobilizarea acizilor grași din țesutul adipos și transformarea lor în corpuri cetonice în ficat, un proces cunoscut sub numele de cetoza. Corpurile cetonice pot fi utilizate de celulele corpului ca o sursă de energie alternativă. Cu toate acestea, acest proces duce la pierderea de proteine musculare și de țesut adipos, ceea ce se reflectă în pierderea în greutate.
Mâncărime persistentă
Mâncărimea persistentă, cunoscută medical ca prurit, este un simptom obișnuit și supărător asociat cu diabetul. Deși mâncărimea poate apărea pe orice parte a corpului, ea este adesea mai severă și persistentă în zonele cu pliuri de piele, precum axilele sau inghinal.
În diabet, nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta funcția nervoasă și pot cauza deshidratarea, ambele ducând la uscarea și mâncărimea pielii. În plus, diabetul predispune la infecții cutanate, cum ar fi cele fungice și bacteriene, care pot cauza, de asemenea, mâncărime.
Nivelurile cronice ridicate de zahăr din sânge pot cauza daune nervoase, cunoscute sub numele de neuropatie diabetică. Aceasta poate afecta terminațiile nervoase din piele, ceea ce duce la mâncărime persistentă.
O altă cauză a mâncărimii în diabet este deshidratarea. Diabetul, mai ales când nu este bine controlat, poate cauza urinare frecventă, care duce la pierderea de fluide și la deshidratare. Acest lucru poate afecta hidratarea pielii, ducând la uscarea acesteia și cauzând mâncărime.
Rănile care se vindecă greu
Rănile și tăieturile care nu se vindecă corespunzător sau necesită un timp neobișnuit de lung pentru vindecare pot indica o problemă cu procesul de vindecare al organismului și, în unele cazuri, pot fi un semn al diabetului.
În diabet, nivelul ridicat de zahăr din sânge afectează negativ capacitatea organismului de a se vindeca. Zahărul în exces din sânge poate deteriora vasele de sânge și nervii, ceea ce afectează circulația sângelui și inhibă astfel procesul natural de vindecare al organismului.
Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot duce la afectarea vaselor de sânge, ceea ce duce la o circulație sanguină deficitară. O circulație sanguină adecvată este esențială pentru vindecarea rănilor, deoarece sângele aduce oxigen și nutrienți esențiali la locul rănii, sprijinind procesul de vindecare. Atunci când circulația este compromisă, rănile se pot vindeca lent.
Vedere încețoșată
Nivelul de zahăr din sânge joacă un rol esențial în reglarea funcției vizuale. Când nivelul de zahăr din sânge este prea mare, acesta poate determina acumularea de lichid în cristalinul ochiului, ceea ce face ca imaginea să devină încețoșată. Aceasta se datorează schimbării formei cristalinului, care afectează capacitatea acestuia de a focaliza lumina.
Hiperglicemia, sau nivelul ridicat de zahăr din sânge, poate cauza umflarea cristalinului ochiului, determinând astfel vederea încețoșată. Acest lucru se întâmplă deoarece nivelurile ridicate de zahăr și deproduse ale metabolismului zahărului, cum ar fi sorbitolul, se acumulează în cristalin. Acest lucru atrage apa, ceea ce duce la umflarea cristalinului și la modificarea formei și flexibilității acestuia.
Infecții frecvente
Corpul folosește insulină, un hormon produs de pancreas, pentru a transforma zahărul din sânge în energie. În cazul diabetului, corpul nu produce suficientă insulină sau nu o poate utiliza eficient. Aceasta conduce la acumularea de zahăr în sânge, ceea ce poate avea efecte dăunătoare asupra multor organe și funcții, inclusiv sistemul imunitar. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot slăbi capacitatea corpului de a lupta împotriva infecțiilor.
Infecțiile ale pielii sunt comune la persoanele cu diabet. Acestea includ furuncule, infecții fungice și infecții bacteriene. Diabetul poate, de asemenea, să crească riscul de infecții urinare și ale tractului respirator, datorită slăbirii sistemului imunitar și a dificultății organismului de a elimina bacteriile.
Glicemia ridicată poate reduce eficiența leucocitelor, celulele imune responsabile de lupta împotriva bacteriilor și a altor microorganisme invadatoare. Aceasta duce la o rată mai lentă de vindecare și la o susceptibilitate crescută la infecții.
Tulburări digestive
În esență, diabetul este o boală a metabolismului, afectând modul în care organismul descompune și utilizează nutrienții din alimente. În special, tulburările de control al glicemiei pot afecta funcționarea sistemului digestiv. Explicația stă în neuropatia diabetică, o complicație a diabetului care afectează nervii. Atunci când nivelul zahărului din sânge rămâne ridicat pe o perioadă îndelungată, poate deteriora nervii din întregul corp, inclusiv cei care controlează sistemul digestiv.
Neuropatia Gastroparezică – O Complicație Diabetică
Un exemplu specific al modului în care diabetul poate cauza tulburări digestive este gastropareza, o afecțiune caracterizată prin încetinirea sau blocarea mișcării alimentelor de la stomac la intestinul subțire. Gastropareza este o formă de neuropatie autonomă diabetică și poate provoca simptome precum greață, vărsături, reflux gastroesofagian, balonare și senzație de plenitudine precoce.
Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta, de asemenea, funcția intestinului subțire, perturbând procesul de absorbție a nutrienților. Această malabsorpție poate provoca diaree cronică sau scaune grase și decolorate, cunoscute sub numele de steatoree.
Probleme cu gingiile și dinții
Glicemia ridicată, o trăsătură caracteristică a diabetului, poate duce la probleme serioase cu gingiile și dinții. Acest lucru se datorează faptului că nivelurile ridicate de glucoză din salivă pot promova creșterea bacteriilor orale și pot contribui la formarea plăcii dentare. Acest mediu este un teren propice pentru dezvoltarea bolilor parodontale.
Boala parodontală este o infecție a țesuturilor care susțin dinții, ceea ce poate duce la inflamație, sângerare și chiar pierderea dinților. Persoanele cu diabet sunt mai susceptibile la dezvoltarea bolii parodontale, deoarece un nivel ridicat de zahăr din sânge poate slăbi capacitatea organismului de a lupta împotriva bacteriilor orale.
Un alt semn al diabetului în sănătatea orală este xerostomia, cunoscută și sub numele de gura uscată. Acest simptom poate duce la o serie de probleme orale, inclusiv carii dentare, infecții orale și dificultăți în mestecare, înghițire și vorbire.
Schimbări de dispoziție și iritabilitate
Regularea nivelului de zahăr din sânge este esențială pentru buna funcționare a creierului, organ care consumă aproape 20% din energia totală a corpului. Atunci când nivelul de zahăr din sânge este prea mare sau prea mic, acest lucru poate avea un impact semnificativ asupra stării emoționale, determinând stări de iritabilitate sau variații bruste ale dispoziției.
Hiperglicemia, o caracteristică frecventă a diabetului, poate cauza fluctuații de dispoziție prin influențarea nivelurilor de neurotransmițători în creier. Atunci când glucoza nu este utilizată eficient ca sursă de energie, creierul poate fi afectat, rezultând oboseală, confuzie și iritabilitate. În plus, hiperglicemia poate crește riscul de inflamație în creier, care poate declanșa sau agrava simptomele de depresie și anxietate.
Factori de risc pentru diabet
Există anumiți factori care cresc riscul de dezvoltare a diabetului. Acești factori includ istoricul familial de diabet, obezitatea, sedentarismul, vârsta înaintată, fumatul și alimentația nesănătoasă. Este important să fim conștienți de acești factori și să ne adaptăm stilul de viață pentru a reduce riscul de apariție a diabetului.
Diagnosticul și tratamentul diabetului
Diagnosticul diabetului implică teste de sânge pentru a evalua nivelul de zahăr din sânge. Dacă se confirmă prezența diabetului, tratamentul poate include schimbări ale stilului de viață, cum ar fi adoptarea unei diete sănătoase, creșterea activității fizice și administrarea de insulină sau medicamente antidiabetice. Monitorizarea regulată a nivelului de zahăr din sânge este esențială pentru a controla boala și a preveni complicațiile.
Cum să previi diabetul
Prevenirea diabetului implică adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc. Acestea includ menținerea unei greutăți corporale sănătoase, consumul unei alimentații echilibrate și sărace în zahăr și grăsimi saturate, realizarea de exerciții fizice regulate și renunțarea la fumat.
Concluzie
Diabetul este o afecțiune serioasă, dar cu o gestionare adecvată, persoanele diagnosticate cu această boală pot trăi o viață sănătoasă și activă. Este esențial să fim conștienți de semnele și simptomele diabetului și să căutăm asistență medicală promptă în cazul în care apar. Prin adoptarea unui stil de viață sănătos și monitorizarea regulată, putem menține controlul asupra diabetului și preveni complicațiile pe termen lung.
Consultați articolele noastre despre Diaxil, un remediu natural pentru diabet:
“Diaxil – tratamentul sigur al diabetului și controlul zahărului din sânge”
“Unde și cum să comandați și să cumpărați Diaxil”
“Cumpărați Diaxil într-o farmacie”
“Diaxil în România: forum, recenzii, opinii și comentarii utilizatori”